CRIZE PESTE CRIZE Migranţii, gazele şi europenii

• Prima problemă - gazele

Europa se confruntă din plin cu o criză energetică, iar gazele din Rusia sunt vitale în acest moment. Pe acest fond, ameninţările Belarusului sunt tratate cu maximă seriozitate. Beneficiind de sprijinul Moscovei, Luka­şenko a avertizat că va riposta la orice noi sancţiuni cu închiderea vanelor gazoductului Yamal-Europe care alimentează Europa cu gaz rusesc şi care tranzitează teritoriul belarus, într-un moment în care continentul european se confruntă deja cu penurii. O veste bună vine, însă, dinspre Rusia. Moscova a dat asigurări că livrările de gaz rusesc către Europa nu vor fi suspendate, în pofida ameninţărilor Republicii Belarus de a închide vanele unui important gazoduct ce tranzitează teritoriul său, în cazul unor noi sancţiuni europene. Rusia "este şi va rămâne o ţară care îşi îndeplineşte toate obligaţiile privind livrarea de gaz către consumatorii europeni", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Există o lungă istorie a problemei economice/geopolitice a gazelor venite în Europa din Rusia, an de an au existat tensiuni, dar trebuie spus că niciodată ameninţările/negocierile nu au fost purtate în acest registru.

• A doua problemă - Belarus

Încolţit din toate părţile, preşedintele Lukaşenko a găsit un "berbec" cu care să spargă încercuirea. Câteva mii de migranţi care vor să ajungă în Europa, originari în principal din Orientul Mijlociu, sunt blocaţi în condiţii dificile la frontiera dintre Belarus şi Polonia. Uniunea Europeană acuză Belarus că orchestrează acest aflux de migranţi, eliberându-le inclusiv vize, ca să se răzbune pentru sancţiunile occidentale impuse împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko anul trecut, după reprimarea brutală a opozanţilor. Bruxellul a anunţat că noile sancţiuni vor fi introduse în această săptămână. Sancţiunile individuale ale blocului comunitar european împotriva unor responsabili ai regimului belarus vizează, în prezent, 166 de persoane, printre care şi preşedintele Aleksandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi. Aceste sancţiuni constau în îngheţarea bunurilor şi interdicţia de intrare în UE. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a anunţat public că i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să-l ajute la supravegherea frontierelor Belarusului cu UE, în apropierea cărora Moscova a trimis bombardiere strategice în contextul valului migrator orchestrat de liderul de la Minsk drept represalii pentru sancţiunile europene: "Da, sunt bombardiere capabile să transporte arme nucleare. Dar nu avem altă soluţie. Trebuie să vedem ce fac ei dincolo de frontierele noastre. Au trimis bombardiere strategice escortate de avioanele noastre de vânătoare. Trebuie să monitorizăm permanent situaţia la graniţă''. Preşedintele Belarus a precizat că aceste avioane vor survola frontierele ţării sale cu Polonia, Ucraina şi cu statele baltice.

"Este ceea ce am convenit cu ruşii. Cu noi nu merg glumele. Situaţia acolo este serioasă'', a mai spus Lukaşenko. Preşedintele Belarus a cerut Ministerului Apărării, KGB-ului şi grănicerilor să asigure "'controlul asupra mişcărilor de trupe ale NATO şi ale Poloniei'' despre care el afirmă că sunt observate în apropierea graniţei ţării sale: "Se vede că acolo sunt deja 15.000 de militari, tancuri, vehicule blindate, elicoptere care zboară împreună cu avioane. Au fost desfăşurate la graniţă şi, în plus, fără a aviza pe nimeni, deşi sunt obligaţi să o facă''. Lukaşenko a menţionat de asemenea că ţara sa trebuie să dispună de "planuri de contraatac astfel încât să nu ni se creeze un mic război la frontieră şi să nu fim pregătiţi pentru el''. Rusia, care săptămâna trecută a prelungit cu 25 de ani prezenţa trupelor sale în Belarus, sprijină Minskul în confruntarea cu Polonia şi cu UE creată de valul de migranţi ilegali. Ţările baltice membre ale Uniunii Europene (UE) au atenţionat asupra unei posibile escaladări militare în impasul privind miile de migranţi care încearcă să ajungă în UE. Miniştrii apărării din cele trei ţări baltice au atenţionat că blocajele de migranţi, care, potrivit UE, au fost create în mod deliberat de Minsk, ameninţă o amplă secţiune din flancul estic al blocului comunitar şi ar putea chiar declanşa un conflict militar.

"Grupuri mari de oameni sunt adunate şi transportate către zona de frontieră, unde sunt forţate să treacă frontiera ilegal. Aceasta sporeşte posibilitatea de provocări şi de incidente serioase, care ar putea să se extindă şi in sfera militară", au scris miniştrii estonian Kalle Laanet, leton Artis Pabriks şi lituanian Arvydas Anusauskas, într-un comunicat comun. Ei au condamnat "escaladarea deliberată a atacului hibrid în curs al regimului belarus". Subliniind susţinerea ţărilor lor pentru Polonia, la nivel bilateral, miniştrii au îndemnat UE să "crească sprijinul său practic pentru a îmbunătăţi securitatea la frontierele sale externe".

• A treia problemă - migranţii

După o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, SUA, Regatul Unit, Estonia, Franţa, Irlanda, Norvegia şi Albania au condamnat "instrumentalizarea orchestrată a unor fiinţe umane ale căror viaţă şi bunăstare au fost puse în pericol pentru scopuri politice de către Belarus". Potrivit acestor ţări, acţiunile lui Lukaşenko au "obiectivul de a destabiliza ţările vecine şi frontiera externă a UE, şi de a distrage atenţia de la propriile lui încălcări repetate ale drepturilor omului". Peste 2.000 de migranţi sunt campaţi într-o zonă împădurită de la graniţa cu Polonia, care a ridicat un gard din sârmă ghimpată şi nu mai puţin de 15.000 de soldaţi polonezi au fost desfăşuraţi pentru a le bloca accesul. Migranţii acuză forţe belaruse de faptul că-i obligă să treacă frontiera şi autorităţile poloneze de faptul că-i trimit înapoi. Mulţi migranţi trăiesc, astfel, în condiţii extrem de dure de-a lungul frontierei. Din păcate, situaţia nu este mai calmă nici la celălalt capăt al Europei. Aproximativ 1.000 de migranţi au ajuns într-o singură zi în Marea Britanie, traversând cu mici ambarcaţiuni Canalul Mânecii, un nou record în actuala criză. Mai mulţi copii s-au numărat între sutele de oameni aduşi în portul Kent după ce au fost recuperaţi de pe mare de echipajele de salvare, care au fost ocupate întreaga zi cu intervenţiile. Până acum, în actuala criză a migranţilor peste Canalul Mânecii, adică de la intensificarea trecerilor ilegale ale graniţei maritime dintre Franţa şi Marea Britanie, recordul cotidian era de 853 de migranţi, raportaţi în urmă cu două săptămâni.Traversarea este periculoasă din cauza curenţilor şi traficului intens, cel puţin doi oameni pierzându-şi viaţa şi mai mulţi fiind daţi dispăruţi în ultimele săptămâni. Ministerul britanic de Interne a calificat drept "inacceptabil" numărul acestor traversări ilegale dinspre Franţa. Traversările ilegale creează cu regularitate tensiuni între Paris şi Londra, autorităţile britanice considerând insuficiente eforturile întreprinse de partea franceză pentru a-i opri pe migranţi, în pofida acordării de ajutoare financiare. Guvernul britanic a acceptat să plătească Franţei milioane de lire pentru întărirea securităţii pe coasta sa nordică. De la începutul acestui an, peste 22.000 de migranţi au reuşit să traverseze Canalul Mânecii.

Peste toată această nebunie pluteşte în continuare pandemia, dar, deocamdată, foarte puţini îi întreabă pe migranţi dacă sunt vaccinaţi sau au făcut teste. Până la noi ordine, cele 27 de ţări membre ale UE urmează să discute astăzi noi sancţiuni la adresa regimului lui Aleksandr Lukaşenko.